Vremea Bucuresti

Vremea București – Cea mai exactă prognoză pe 10 zile și ore

Avertizari meteo

In Bucuresti, temperatuva va indica -3 grade, vantul fiind activ cu o viteza de 40 km/h va intensifica aceasta senzatie de pana la -6 grade
In Romania,avem parte de o vreme extrem de rece, inregistrandu-se minime record, iar pe timpul noptii gerul va fii prezent atigandu-se si -16 grade in depresiuni.       Detalii

Cum se face prognoza pentru Vremea Bucuresti?

Prognoza pentru Vremea Bucuresti se realizeaza strangand o cantitate semnificativa de informatii de la sursele principale de predictie a vremii, statii meteorologice locale, imagini din satelit dar si folosind o importanta cantitate de informatii din statistica climatica a orasului Bucuresti. Astfel, vremea Bucuresti este prognozata pe o perioada de 10 zile, urmarind indeaproape si fiecare interval orar al zilelor. Pe site-ul vremea-bucuresti.ro gasiti cele mai eficiente informatii despre Vremea Bucuresti.

Statistica Vremea in Bucuresti in ultimii 20 de ani

Temperaturile pentru vremea Bucuresti din timpul iernii sunt adesea sub 0 grade Celsius, foarte rar ele pot ajunge sub -10 grade Celsius. Vara, temperatura medie pentru vremea Bucuresti este de aproximativ 23 grade Celsius , insa ea poate urca si pana la 35-40 grade Celsius la mijlocul verii in centrul orasului. Desi in timpul verii media precipitatiilor si a umiditatii este scazuta, pot aparea furtuni puternice, adesea violente. Vremea Bucuresti pentru primavara si toamna: temperaturile variaza intre 18-22 grade Celsius, iar precipitatiile tind sa fie mai ridicate decat vara.

Clima orasului Bucuresti

Bucurestiul este asezat in partea de sud a tarii, in centrul Campiei Romane, la o altitudine de 70-80 m, la circa 60 km de Dunare, la 100 km de lantul carpatic si la 250 km de Marea Neagra.Are o suprafata de aprox. 228 kmp; In Bucuresti traiesc peste 2.000.000 de locuitori.

Relieful din Bucuresti se prezinta sub forma unei campii (la o altitudine de 60 m), fragmentata de vai, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, usor inclinata dinspre nord-vest si sud-est, taiata de vai putin adanci (Dambovita si Colentina), cu lunci largi si tinere, peste care in trecut se intindea vestitul codru al Vlasiei, dispunand de resurse naturale.

Clima pentru Vremea Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11 grade Celsius; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Prognoza meteo pentru aceasta zona este facuta de la 2 statii meteorologice: Filaret si Baneasa. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului pentru vremea in Bucuresti, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale generate de structura si functionalitatea orasului, diferentiandu-se in climatul specific teritoriului construit de cel al zonelor sale exterioare.

Clima are un caracter temperat continental pentru Vremea Bucuresti, moderat, cu nuante excesive, temperatura medie anuala fiind de 10-11 grade Celsius, iar vanturile dominante provenind de la est si vest in sud si de la nord si nord-est in nord. Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40 grade Celsius, desi temperatura medie a lunii Iulie urca la 23 grade Celsius, iar iernile sunt reci cu zapezi abundente, insotite uneori de viscole, desi temperatura medie a lunii Ianuarie coboara la -3 grade Celsius.

Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Vremea Bucuresti este afectata de masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aer estici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70 grade Celsius, intre verile calduroase si iernile geroase.

Estul si sudul orasului au toamne lungi si calduroase, ierni blande si primaveri timpurii.Cea mai inalta temperatura medie anuala pentru Vremea Bucuresti s-a inregistrat in anul 1963, de 13.1 grade Celsius C si cea mai mica, in anul 1875, de 8.3 grade Celsius C. Din observatiile si analizele efectuate, rezulta ca Bucurestiul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977, 1979) si ridicate (1976, 1978, 1980).

Cea mai friguroasa luna este ianuarie , cu o medie de – 2.9 grade Celsius iar cea mai calduroasa este iulie cu o medie de 22.8 grade Celsius. In general, variatiile de temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 – 35 grade Celsius, iarna si de 20 – 30 grade Celsius, vara.
Cea mai inalta temperatura, de 41.1 grade Celsius a fost inregistrata in data de 20 august 1945 si cea mai joasa temperatura de -30 grade Celsius, in ianuarie 1888.

Temperatura pentru Vremea Bucuresti, pe cartiere

Zona centrala avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11 Grade Celsius, vant sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mica decat in alte zone si cea mai lunga perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an.

Zona mediana care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definita printr-un grad mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o temperatura medie anuala sub 11 Grade Celsius si un volum de precipitatii de 600 mm pe an.

Zona rezidentiala (Baneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba, Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5 Grade Celsius, cu vanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate in jurul valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii si un volum de precipitatii sub 550 – 600 mm pe an.

Zona periferica este influentata de constructiile joase (1 – 2 nivele) cu suprafete verzi si mari zone industriale; aceasta zona urbana este in mare masura expusa vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.

Vanturile in Bucuresti

In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

Regimul precipitatiilor

Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:

• microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa mai mare
• microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai frecvent datorita impuritatilor din aer
• microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai scazute

Hidrografia Bucuresti

Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement. Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.). Analizam hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective:

Apele de suprafata ale Bucurestiului

Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a) Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.

Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare Crivina-Arcuda.

Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.

Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.

Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era supus unor puternice fluctuatii.

Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.

Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei: Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.

Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.

Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu functie predominant recreativa.

Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.

Apele subterane din Bucuresti

Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei complexe acvifere subterane:

• stratul acvifer de mica adancime, localizat in ‘pietrisurile de Colentina’
• stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate
• stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.

Lacurile din Bucuresti

Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica foarte importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea si valorificarea lor.

Calitatea mediului si a aerului pentru Vremea Bucuresti

Bucurestiul ocupa primul loc in cel mai recent top al oraselor poluate din UE, depasind Sofia, Atena sau Roma.

Principala sursa de poluare pentru Vremea Bucuresti o reprezinta traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la suta din impuritatile din aer. Centralele electrotermice, industria, santierele de constructie si unele instalatii de incalzire a locuintelor particulare ocupa, in ordine, urmatoarele patru locuri ale clasamentului.

In Bucuresti, nivelul maxim admis de poluare cu noxe si praf este depasit frecvent, existand insa si cazuri in care nivelurile masurate impun chiar masuri urgente, depasind pragul de alerta reprezentat de dublul nivelului maxim admis.

Consumul de resurse naturale, deseurile rezultate din toate procesele industriale, agricole sau casnice, constructiile hidrotehnice, defrisarile ilegale in special in parcuri, producerea in cantitate mare a unor substante de sinteza (fertilizanti, pesticide, medicamente, coloranti, fibre, mase plastice, cauciuc ), turismul de masa, comertul international sunt factori ce indica dezvoltarea dar, in acelasi timp sunt factori care determina modificari substantiale ale ecosistemelor. De aici apare necesitatea de a controla si supraveghea raportul dintre dezvoltarea economica si calitatea mediului si de a proiecta si aplica politici si strategii de protectia mediului.

Din cauza poluarii excesive, Bucurestiul ar putea intra in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor. Pantelimonul este poluat intens de peste 40 de ani, astfel incat s-a ajuns la cote incredibile de contaminare a solului, majoritatea produselor alimentare din zona, fructe, legume, cereale, furaje pentru animale, fiind purtatoare de toxine.

Zonele poluate care pun in primejdie sanatatea publica, conform masuratorilor sunt:
– Bd. Drumul Taberei – Bd. Timisoara – Bd. Iuliu Maniu
– Platforma Dudesti – Liviu Rebreanu – Dristor – Baba Novac
– Piata Unirii – George Cosbuc – Sos. Alexandriei
– Timpuri Noi – Splaiul Independentei – Calea Vacaresti
– Piata Victoriei – Dr. Felix – Bd. Ion Mihalache – Bd. Kiseleff
– Stefan cel Mare – Tunari – Doamna Ghica
– Sos. Pantelimon – Gara de Est – Electronicii
– Calea Floreasca – Platforma Aviatiei – Poligrafiei – Casa Presei Libere